Misteriosului meu poet

Cand scrii … exista intotdeauna ceva care te inspira. Ca e vorba de poezie sau proza nu e mare diferenta. Si totusi … poezia lasa loc de multe interpretari subiective.

Cunosc un poet … Si cred ca as putea spune ca avem o relatie. Bizara, ce-i drept.

Mi-e greu sa-l cunosc cu adevarat si sa-mi dau seama ce vrea.Sa aiba impact chiar asa de mare pentru personalitatea lui , ziua in care s-a nascut ? E un mister, cum ma atrag astfel de persoane. Puteam sa jur ca-i cunosc zodia fara sa-l intreb.



Scrie superb . Si spun asta  cu cel mai mare optimism de care pot da dovada in ceea ce-l priveste.

Insa eu nu-i inteleg poezia si ca nu voi reusi niciodata. Am impresia   ca inteleg mereu altceva decat vrea el sa zica. El nu creeaza un inteles dincolo de cuvinte , ci spune exact in acelasi plan … simplu. Ori eu … cu fiecare vers citit incerc sa ma descopar.

PS: M-as bucura intr-adevar sa-mi dedice mie , o poezie.Doar mie…