Pescuitul ridicat la rang de arta

Pescuitul este practicat de oameni inca din cele mai vechi timpuri. Daca in trecut stramosii nostri pescuiau pentru a-si asigura o buna parte din hrana zilnica, astazi pescuitul este privit ca un sport, uneori fiind ridicat la rang de arta de catre pescari experimentati. Pescuitul sportiv s-a dezvoltat destul de bine si destul de repede in special datorita pasiunii oamenilor si obsesiei de perfectionare si demonstrare a abilitatilor de adevarat pescar.

Pescuitul este mai mult decat o pasiune, este un sport in care adrenalina atinge cote maxime. Daca pentru unii pescuitul inseamna evadare din cotidian si relaxare, pentru altii este un adevarat mestesug care necesita alocare de fonduri financiare, pentru ca un pescar adevarat stie ca niciodata nu poate merge pe o balta nepregatit. Astfel, cei mai multi dau iama in magazinele de accesorii pescuit pentru a-si achizitiona necesarul pentru o partida de pescuit reusita. Daca parctici acest sport din cand in cand atunci nu trebuie sa investesti foarte mult insa daca esti un pescar pasionat cu siguranta stii ca pescuitul implica documentare, echipamente bune, nada si putin noroc (ingredientele necesare pentru o partida 100% perfecta). Pescuitul incepe o data cu aruncarea nadei.

Pestele poate fi prins indiferent daca este zi sau noapte, daca este vara, toamna sau iarna. Totul este sa dispui de accesoriile potrivite, sa identifici un loc bun de pescuit sis a arunci nada potrivita. Un pescar adevarat stie sa prinda peste asa cum un sofer sties a conduca un autoturism. In zilele noastre, pescuitul nu mai este doar o necesitate, ci un stil de viata, un mod de relaxare practicat de oameni de toate varstele si indiferent de sex.

In Romania, numarul mare de lacuri si ape curgatoare a ajutat la dezvoltarea acestui sport, unul al rabdarii si al indemanarii. Doua dintre superstitiile pescarilor: 1.Niciodata nu schimba locul de pescuit identificat intr-o balta: aduce ghinion! Bineinteles, ca daca o perioada lunga de timp pescuitul nu returneaza niciun rezultat, se recomanda schimbarea baltii.

2. Intotdeauna primul peste este sarutat si aruncat inapoi in apa: pentru belsug! Se presupune ca aceasta actiune conduce la cresterea numarului de pesti prins si partida de pescuit este un adevarat succes. Indiferent ca esti superstitios sau nu, ca este vara sau iarna, practica pescuitul. Recomandat este sa asociezi pescuitul cu o iesire impreuna cu familia sau prietenii si astfel vei petrece cateva momente reusite alaturi de cei dragi.

Stiati ca…. Cel mai mare peste din lume este rechinul-balena, Rhincodon typus (lungime pana la 15 m si greutate peste 20 de tone) iar cel mai mic este Photocorynus spiniceps (masoara doar 6,2 mm, in timp ce femela atinge 46 mm).

Gustam cu creierul, nu cu papilele gustative, cum am fi crezut…

La scoala, la anatomie, am invatat cu totii ca limba, acel muschi foarte puternic din cavitatea bucala are pe toata suprafata sa zone care simt diferite gusturi. Gustul, asa cum ne spuneau manualele, era perceput cu ajutorul papilelor gustative, niste mici senzori sub forma de cili dispusi uniform prin care semnalele circulau catre zonele din creier raspunzatoare pentru gust. Aceasta imagine oarecum idilica a fost demistificata de americani, care au descoperit recent ca, de fapt, neuronii si creierul sunt raspunzatori de simtitul gustului, nu papilele gustative. Senzorii linguali sunt asa de destepti incat pot sa perceapa toate gusturile, fiecare in parte avand aceasta inteligenta uimitoare.

Pe fiecare papila gustativa sunt 50 sau 100 de senzori catre filtreaza tot ce simte limba si trimit informatia la creier. Tandemul perfect in care functioneaza senzorii de pe papile cu cei de la nivel neuronal ne ajuta sa nu fim nevoiti sa scuipam o bucatica de lamaie pentru ca nu-i suportam acreala puternica. Descoperirea fascinanta a americanilor poate salva, in prima faza, batranii care nu prea mai au gustul asa de dezvoltat. Ideea unor zone pe limba unde simtim gusturile, cinci la numar, e veche tare, de prin 1901, cand un german a facut un studiu cam greu de crezut. Dupa 70 si ceva de ani, studiul a fost contrazis pe buna dreptate. La fel a fost respinsa alta idee, cum ca pe creier ar exista celule care stiu ele sa deceleze intre gusturi si si le aloca preferential. Ca sa vada exact ce se intampla in creier, cercetatorii s-au jucat cu creierul unor sobolani de laborator si au reusit sa determine neuronii sa fie fluorescenti cand se activau, fiecare in parte.

Dupa ce au fost aranjati pe grupuri, ei au primit mancare modificata chimic pentru a reusi sa activeze toate zonele de pe limba. Asa au vazut ca limba comunica imediat cu creierul si intr-o maniera speciala, relatia fiind una intr-un singur sens, fara sa existe celule pe creier care sa isi aloce gusturi si sa reactioneze diferit la fiecare tip de gust…