La scoala, la anatomie, am invatat cu totii ca limba, acel muschi foarte puternic din cavitatea bucala are pe toata suprafata sa zone care simt diferite gusturi. Gustul, asa cum ne spuneau manualele, era perceput cu ajutorul papilelor gustative, niste mici senzori sub forma de cili dispusi uniform prin care semnalele circulau catre zonele din creier raspunzatoare pentru gust. Aceasta imagine oarecum idilica a fost demistificata de americani, care au descoperit recent ca, de fapt, neuronii si creierul sunt raspunzatori de simtitul gustului, nu papilele gustative. Senzorii linguali sunt asa de destepti incat pot sa perceapa toate gusturile, fiecare in parte avand aceasta inteligenta uimitoare.
Pe fiecare papila gustativa sunt 50 sau 100 de senzori catre filtreaza tot ce simte limba si trimit informatia la creier. Tandemul perfect in care functioneaza senzorii de pe papile cu cei de la nivel neuronal ne ajuta sa nu fim nevoiti sa scuipam o bucatica de lamaie pentru ca nu-i suportam acreala puternica.
Descoperirea fascinanta a americanilor poate salva, in prima faza, batranii care nu prea mai au gustul asa de dezvoltat. Ideea unor zone pe limba unde simtim gusturile, cinci la numar, e veche tare, de prin 1901, cand un german a facut un studiu cam greu de crezut. Dupa 70 si ceva de ani, studiul a fost contrazis pe buna dreptate. La fel a fost respinsa alta idee, cum ca pe creier ar exista celule care stiu ele sa deceleze intre gusturi si si le aloca preferential. Ca sa vada exact ce se intampla in creier, cercetatorii s-au jucat cu creierul unor sobolani de laborator si au reusit sa determine neuronii sa fie fluorescenti cand se activau, fiecare in parte.
Dupa ce au fost aranjati pe grupuri, ei au primit mancare modificata chimic pentru a reusi sa activeze toate zonele de pe limba. Asa au vazut ca limba comunica imediat cu creierul si intr-o maniera speciala, relatia fiind una intr-un singur sens, fara sa existe celule pe creier care sa isi aloce gusturi si sa reactioneze diferit la fiecare tip de gust…
No comments:
Post a Comment